Comportamente alternative de verificare, cântăritul și privitul în oglindă

În timp ce făceai exercițiile de expunere, s-a întâmplat să reziști impulsurilor inițiale, dar să faci alte comportamente similare? De exemplu, nu ai mai încercat să îți cuprinzi brațul cu mâna, dar te-ai uitat la el în oglindă? Nu te-ai mai cântărit dar ai probat o pereche de blugi pe care îi consideri etalon? Este firesc ca în situații stresante să căutăm siguranță în comportamente familiare, însă este important să ne amintim de ce ne încurcă aceste comportamente, indiferent de cum arată ele. Mai exact, comportamentele de verificare ne țin prizonierii fricii – nu ne lasă să ne dăm seama că arătăm la fel și fără ele și în plus, ne accentuează nesiguranțele și insatisfacția cu propriul corp. Un barometru bun poate fi tocmai emoția pe care o simt după aceea. Mă simt mai bine după ce mă uit în oglindă, de exemplu, sau dimpotrivă, simt mai multă neîncredere, teamă, rușine sau chiar dezgust? 

Continuă exercițiile de expunere, având în minte și acest aspect al comportamentelor alternative. Comportamentele acestea nu deservesc nicio funcție utilă, așadar scopul nostru este să nu le mai facem. În timp, vei observa beneficiile, asta dacă nu au devenit deja evidente. 

Atenție și la privitul în oglindă! Privitul excesiv poate stârni nesiguranță la oricine. De aceea, se recomandă să avem în casă doar două oglinzi, poate cu excepția celei pentru machiaj. O oglindă în baie în care ne putem privi fața și una în care ne putem vedea în întregime sunt suficiente. De asemenea, să nu uităm că oglinzile au o funcție destul de clară – aceea de a ne verifica aspectul înainte de a ieși din casă. Ce înseamnă însă a verifica? De regulă, o simplă privire este de ajuns  – nu zăbovi în fața oglinzii mai mult de câteva secunde. Orice persoană preocupată de aspectul fizic  a trăit probabil această experiență: probez o ținută în fața oglinzii și nu sunt mulțumită, așa că încep să mă schimb, poate bluza, poate pantalonii, poate toate hainele. Nu sunt mulțumit/ă nici acum și o iau de la capăt, fără a ajunge la un rezultat satisfăcător. Într-un final, deja frustrat/ă și deprimat/ă, aleg ceva de ultim moment și ies. Genul acesta de activitate este în general asociat cu emoții negative și scăderea încrederii în sine. Mai ales dacă știm că avem o vulnerabilitate spre insatisfacție corporală, ar fi de preferat să alegem dinainte o ținută pe care să o îmbrăcăm și să ne privim doar scurt în oglindă.  

Ce facem dacă avem drept comportament de siguranță evitarea privitului în oglindă? Spuneam la începutul acestui modul că poate avea aceeași funcție ca și comportamentele de verificare a formei corpului. Dacă în urma unui trigger îmi vine în minte gândul că m-am îngrășat, la fel cum pot să verific pot să și evit să mă uit în oglindă, pentru a nu ne confrunta cu “realitatea”. În acest caz, ne poate ajuta aceeași regulă – ne privim în oglindă atunci când avem un scop real, fără a scruta dar și fără a evita să privim anumite părți ale corpului nostru.