A răspunde mai blând rușinii corporale
În secțiunea anterioară ai exersat o abilitate importantă: să observi emoția de rușine corporală fără să reacționezi imediat la impulsurile pe care le creează. Această abilitate creează un lucru esențial: spațiu. Spațiul dintre emoție și comportament. În acel spațiu apare o nouă posibilitate: nu doar să tolerezi emoția, ci și să răspunzi diferit față de tine însuți/însăți atunci când apare rușinea.
Pentru multe persoane, rușinea corporală activează rapid o voce critică internă. Pot apărea gânduri precum: „Arăt groaznic.”, „Nu ar trebui să arăt așa.”, „Toți observă cât de rău arăt.” Aceste gânduri sunt adesea însoțite de o reacție dură față de sine: judecată, dezgust sau dorința de a te pedepsi pentru felul în care arată corpul tău. În aceste momente, experiența emoțională devine dublă: există rușinea inițială și, peste ea, apare atacul interior.
Abordarea bazată pe auto-compasiune propune un mod diferit de a răspunde în aceste momente. În loc să adaugi un nou strat de critică peste o emoție deja dificilă, începi să răspunzi cu mai multă înțelegere și blândețe față de tine. Aceasta nu înseamnă să pretinzi că emoția nu există sau să te convingi că trebuie să îți placă corpul tău în orice moment. Auto-compasiunea nu cere perfecțiune și nici nu presupune să te simți mereu bine în legătură cu aspectul tău. Mai degrabă, ea presupune să îți oferi sprijin în momentele în care relația cu corpul tău devine dificilă.
În astfel de momente, poți începe prin a recunoaște simplu experiența: „Acesta este un moment în care mă simt rușinat/ă de cum arăt.”
Doar această recunoaștere poate reduce intensitatea reacției automate. În loc să fii complet absorbit/ă de gândurile critice, începi să vezi emoția ca pe o experiență prin care treci în acel moment. Apoi, îți poți aminti un lucru important: multe persoane se confruntă cu rușinea corporală. Într-o cultură care pune o presiune constantă asupra aspectului fizic, este foarte comun ca oamenii să se simtă nesiguri în legătură cu felul în care arată. Această amintire nu elimină emoția, dar poate reduce sentimentul de izolare pe care îl creează rușinea adesea.
În cele din urmă, poți încerca să îți oferi o formă de sprijin intern. Uneori acest lucru poate lua forma unui mesaj blând către tine. Alteori poate însemna pur și simplu să respiri și să îți permiți să fii cu experiența pe care o trăiești, fără să te judeci. În loc de reacția automată de atac, începi să construiești o reacție diferită: o relație de compasiune/mai blândă cu tine atunci când apare rușinea corporală.
Exercițiul următor te poate ajuta să exersezi acest mod de răspuns.
Exercițiu – Răspuns de compasiune/blând la rușinea corporală
Data viitoare când observi că apare rușinea corporală, încearcă să faci o pauză scurtă și să parcurgi următorii pași.
1. Recunoaște experiența. Spune în gând: „Observ că în acest moment simt rușine legată de corpul meu.” Respiră de câteva ori și lasă emoția să fie prezentă pentru câteva momente.
2. Amintește-ți că nu ești singur/ă. Spune în gând: „Mulți oameni se simt uneori așa în legătură cu corpul lor.” Această frază nu are rolul de a minimiza emoția, ci de a reduce sentimentul de izolare pe care rușinea îl poate crea.
3. Oferă-ți un mesaj de sprijin. Întreabă-te:
Dacă un prieten apropiat s-ar simți astfel în legătură cu corpul lui, ce i-aș spune? Scrie un mesaj de sprijin pe care ți l-ai putea oferi în acest moment.
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
4. Observă schimbarea. După ce ai făcut acest exercițiu, observă pentru câteva momente cum se simte emoția acum.
Este diferită în vreun fel? Dacă da, ce diferențe observi?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
La început, acest mod de a răspunde poate părea neobișnuit. Dacă ai fost obișnuit/ă să reacționezi la rușinea corporală cu critică sau cu presiune asupra ta, răspunsul blând poate părea străin sau chiar inconfortabil. Cu timpul însă, exersarea acestui tip de răspuns poate crea o schimbare importantă: în loc ca rușinea corporală să declanșeze automat atacul interior, ea poate deveni un moment în care îți oferi sprijin.
În secțiunea următoare vom explora o altă abilitate care poate susține această schimbare: cum să îți tratezi corpul cu mai multă grijă chiar și atunci când relația cu el este dificilă.
