Mituri despre efectele comportamentelor compensatorii vs ce se întâmplă în realitate

Motivul principal pentru care se apelează la comportamentele compensatorii este de a controla greutatea, de a o reduce sau menține (dacă aceasta este deja scăzută). Însă, contrar convingerilor celor ce utilizează aceste metode, comportamentele compensatorii de eliminare nu ajută la pierderea în greutate, ci doar oferă o iluzie a acesteia pe termen scurt, dar au un efect nociv asupra corpului pe termen lung. Un fapt care susține acest lucru este chiar experiența persoanelor ce suferă de bulimie și utilizează des aceste strategii. După episodul de mâncat compulsiv, ei reușesc să mențină o greutate normală (deci fără să piardă în greutate), sau chiar să aibă o greutate mai crescută. 

Laxativele și diureticele reduc temporar din greutate, însă nu prin eliminarea caloriilor consumate, ci prin eliminarea cantității de fluide din corp. Reducerea fluidelor din corp poate da impresia unui abdomen mai plat, însă de multe ori este urmată de o retenție de fluide, care dă starea de balonare. Retenția de fluide este modul natural al organismului de a se proteja față de pierderea lichidelor, care sunt necesare pentru o bună funcționare. Astfel, sunt produși diferiți hormoni antidiuretici care duc la retenția lichidelor, mai ales în zona ochilor, la nivelul abdomenului și chiar al gleznelor, unde pot să apară umflături. 

Laxativele acționează asupra tranzitului intestinal, ajutând la eliminarea materialelor din colon. Deși poate fi însoțită de o stare de ușurare după utilizarea acestora, laxativele nu influențează numărul de calorii absorbite sau eliminate de organism, astfel că, pe termen lung, nu duc la o pierdere în greutate. Ceea ce pot să influențeze însă, este nivelul de funcționare a tranzitului intestinal. Dacă sunt folosite în exces, laxativele pot face tranzitul intestinal mai puțin eficient, ceea ce poate duce la constipație. Pentru a combate această constipație, intenția va fi să crești cantitatea de laxative, ceea ce duce la formarea unui cerc vicios. Problema apariției acestui cerc vicios este deshidratarea, care poate duce la oboseală cronică, slăbiciune, dificultate de concentrare, amețeli, dureri de cap, și chiar palpitații. Atât laxativele, cât și diureticele sunt metode ineficiente de eliminare a caloriilor, ducând la deshidratare si alte probleme asociate acesteia, care se pot întinde de la scăderea nivelului de potasiu din organism, până la complicații la nivelul rinichilor. 

În cazul provocatului de vărsături, convingerea e că regurgitarea alimentelor ingerate va duce la eliminarea caloriilor consumate. Problema cu această convingere este că, biologic vorbind, digestia începe încă din cavitatea bucală, astfel că o parte din calorii vor fi reținute indiferent de cât de repede apar vărsăturile după o masă. Deși se elimină până la 50 % din calorii, provocarea vărsăturilor nu e o strategie eficientă de reducere a greutății pe termen lung. Odată eliminată mâncarea, senzația de foame se întețește, ceea ce va face dificilă respectarea unei diete, și, în consecință, poate duce la un episod de mâncat compulsiv. Pentru a controla din nou greutatea și a reduce vinovăția, se apelează la comportamente de eliminare, dând naștere unui cerc vicios. 

Utilizarea frecventă a inducerii vărsăturilor are efecte negative pe termen lung asupra corpului. Vărsăturile frecvente pot să dezechilibreze nivelul de electroliți, potasiu și alți nutrienți esențiali ai corpului, care pot provoca diferite probleme cardiace (precum aritimia). Totodată, pot să afecteze stomacul și esofagul, provocând sângerări. Acidul gastric conținut de vărsături afectează sănătatea bucală și dentară, distrugând smalțul de pe dinți, ceea ce îi face mai sensibili și predispuși la carii. Mai mult, dat fiind că tendința după vărsături este de a ne spăla pe dinți, pentru a scăpa de gustul și mirosul asociat acesteia, dantura și gingiile, sensibilizate, sunt distruse și mai tare de acțiunea de frecare și substanțele din pasta de dinți. 

În ceea ce privește exercițiile fizice în exces, pe lângă impactul pe care poate să îl aibă angajarea în acest comportament asupra domeniului social, acestea pot să dăuneze și sănătății fizice. Exercițiile fizice în exces, alături de o dietă restrictivă, pot să slăbească densitatea oaselor ceea ce duce la accidentări mai frecvente. Totodată, asocierea exercițiilor fizice cu deshidratarea datorată altor strategii de compensare, agravează pierderea de potasiu și distresul la nivel cardiac. Efecte pot să fie și asupra sistemului reproductiv. Exercițiile în exces pot duce la dezechilibre hormonale, care pot afecta ciclul menstrual, și pot duce la apariția amenoreei (dispariția ciclului menstrual). Pe termen lung, poate fi afectată fertilitatea. Exercițiile fizice nu trebuie eliminate în totalitate, însă acestea trebuie realizate în moderație, la final având o stare de bine și de relaxare, nu una de oboseală. 

Multe dintre aceste probleme, care apar odată cu utilizarea frecventă și obsesivă a comportamentelor compensatorii, pot fi reversibile dacă acestea sunt eliminate.