Ce sunt comportamentele compensatorii?

Comportamentele compensatorii sunt acele activități nesănătoase în care ne angajăm excesiv și recurent pentru a reduce sau menține greutatea corporală. Printre ele se numără cele de eliminare – provocarea vărsăturilor, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente; cele de postire; și cele de implicare în exerciții fizice excesive. Utilizarea acestor tipuri de comportamente pot afecta sănătatea fizică și psihică. În acest modul, ne vom focaliza în special pe înțelegerea și combaterea abuzului de laxative și/sau diuretice.

Cel mai frecvent comportament compensator utilizat este de provocare a vărsăturilor. Provocarea vărsăturilor nu este în sine un comportament indicator al unei tulburări alimentare, însă dacă acesta scapă de sub control (adică e frecvent și greu de rezistat) și ajunge să interfereze cu sănătatea fizică și calitatea vieții, atunci devine un comportament disfuncțional/problematic. 

Autoinducerea vărsăturilor se realizează prin inducerea reflexului de vomă cu ajutorul degetelor sau cu alte obiecte. Pentru a facilita regurgitarea, de multe ori se consumă cantități mari de lichide înainte. În timp, comportamentul poate să devină automat, astfel încât e nevoie de mai puțin timp și efort (ex. ajunge să apeși pe stomac sau să te apleci) pentru a provoca vărsături. Mulți apelează la vărsat după ce au consumat o cantitate mare de mâncare, însă, uneori, acest comportament este utilizat și după consumul oricărui tip de aliment, mai ales dacă este considerat unul care duce la luarea în greutate.

Un alt comportament compensator de eliminare la care se apelează des este  abuzul de laxative și/sau diuretice. Laxative funcționează prin stimularea mușchilor intestinelor inferioare, însă dacă sunt utilizate în exces pot să ducă la constipație, fiindcă interferează cu activitatea normală a mușchilor din intestin. Diureticele reduc cantitatea de fluide din corp, care poate să dea impresia unei reduceri în greutate (deși doar temporar).  

Angajarea în exerciții fizice este, bineînțeles sănătoasă și încurajată, însă devine excesivă atunci când interferează semnificativ cu evenimente importante (ex. dormit, mâncat, socializare), au loc în momente/locuri nepotrivite și sunt practicate în continuare în ciuda accidentărilor sau a altor complicații medicale. După aceste exerciții fizice, oamenii se simt epuizați, însă continuă să persiste zilnic. O altă formă de exersare în exces, mai puțin întâlnită, este limitarea aportului caloric alimentar la numărul de calorii consumate prin exerciții fizice înainte (ex. pot să mănânc echivalentul a câte calorii am consumat în urma exercițiilor). 

Postirea, care are drept scop pierderea în greutate, este des întâlnită sub forma refuzului de a consuma alimente solide, și substituirea cu lichide, precum cafea, ceai, apa, pentru o perioada mai lungă de timp (de la 24 de ore până la câteva zile). 

Comportamentele compensatorii sunt utilizate pentru a preveni luarea în greutate, însă, precum vom vedea mai departe, aceste comportamente pornesc de la niște credințe mai puțin informate cu privire la modul în care se depozitează caloriile în corp și cum trebuie acestea eliminate. 

De ce apelăm la comportamentele compensatorii?

Motivul principal pentru care lumea apelează la aceste comportamente compensatorii este pentru a-și controla aspectul fizic (greutatea și/sau forma corpului). Persoanele încep să se gândească la a consuma diuretice și laxative atunci când consideră că regimul lor alimentar (ce, cât și cum mănânc) nu este suficient pentru a reduce din greutate. Fie dietele stricte nu produc rezultatele dorite, fie, de multe ori, conduc la episoade de mâncat compulsiv (mâncatul unei cantități mari de calorii într-un timp scurt, fără o senzație de control) pentru a recupera din deficitul caloric datorat dietei stricte. De obicei, oricare dintre aceste variante este însoțită de vinovăție și rușine, astfel că persoana încearcă să apeleze și la alte metode de a controla greutatea. Această nevoie de control, care e specific umană, și sentimentul de lipsă a acestuia în alte aspecte ale vieții, duc la angajarea în comportamente nesănătoase pentru a dobândi acel sens de siguranță, predictibilitate, putere. 

La baza dorinței de control al aspectului fizic, se regăsește atât ideea că forma și greutatea corpului sunt foarte importante pentru mine și ceilalți oameni, dar și, în consecință, frica exagerată față de îngrășare. Anxietatea aceasta legată de îngrășare, ce vine, de exemplu, împreună cu consumul unei cantități mari de mâncare, poate fi diminuată prin folosirea de diuretice sau laxative, sau a celorlalte comportamente menționate anterior. Astfel, aceste comportamente compensatorii mai au un rol de gestionare a emoțiilor (spre exemplu reducerea anxietății, stresului). „După o zi în care nu am mâncat mai nimic, seara la cină, am mâncat fără să mă pot opri, mai mult decât mi-am propus, ceea ce m-a făcut să mă simt foarte vinovată și anxioasă că acum sigur mă voi îngrășa mai mult. Ca să mă simt mai bine și să pot să adorm liniștită, am ales să folosesc laxative imediat după masă pentru a scăpa de calorii.”  Când folosirea de laxative și diuretice devine un obicei, adică se apelează la acesta chiar și după consumarea unei cantități mici de mâncare, de multe ori, controlul greutății nu este obiectivul principal, ci apare ca o formă de eliberare emoțională (o rutină care mă face să mă simt mai bine după ce o realizez).