Concluziile monitorizării și relațiile importante pentru tine
Notează, în spațiul de mai jos, concluziile tale în legătură cu monitorizarea pe care ai reușit să o faci.
Care sunt principalii activatori ai comportamentului de autovătămare? Ce situații, gânduri și emoții ai observat că predomină înaintea comportamentului de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Cât de mult ai spune că durează, în general, să faci comportamentul de autovătămare, din momentul în care apare impulsul?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Ce comportamente de autovătămare ai făcut? Au fost anumite comportamente pe care le-ai făcut mai des, comparativ cu altele?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Ce ai observat că simți sau gândești în timp ce faci comportamentele de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
De-a lungul perioadei de auto-monitorizare, de câte ori ai răspuns la impuls, făcând comportamente de autovătămare? Au fost momente în care ai simțit impulsul, dar nu ai acționat pe baza lui?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Cum te-ai simțit imediat după ce ai făcut aceste comportamente?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
În general, cu ce ai spune că te-au ajutat comportamentele de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
În general, cu ce ai spune că NU te-au ajutat comportamentele de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Ce s-a întâmplat odată ce ai pus în aplicare comportamentele de autovătămare? Care au fost consecințele acestora?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Probabil ai observat, pe baza analizei funcționale a comportamentului, că atunci când faci comportamentul de autovătămare non-suicidară, intenția pe care o ai (de exemplu, de a simți ceva, de a reduce suferința și tensiunea emoțională, de a opri un conflict sau de a comunica ceva când nu poate fi exprimat verbal) nu se potrivește întotdeauna cu rezultatul (de exemplu, comportamentele de autovătămare ajung să inducă vinovăție și rușine în loc să facă distresul emoțional să dispară, te fac să te simți mai izolat de ceilalți, sau că pot contribui la o stare mai intensă de tensiune în relațiile cu ceilalți). Scopul acestei părți din modul este să te ajute să explorezi comportamente alternative care să te ajute să răspunzi nevoilor pe care le ai în diverse momente.
Relațiile importante pentru tine
Așa cum probabil ai observat, multe dintre comportamentele de autovătămare pot avea loc ca rezultat al unor dificultăți interpersonale (ex., conflicte cu familia sau prietenii) sau ca rezultat al problemelor de comunicare (aceste comportamente pot avea și scopul de a comunica distresul emoțional sau de a comunica că îți dorești ca o situație tensionată din relații să se oprească). Aceste situații tensionate pot ajunge chiar și să mențină comportamentele de autovătămare în repertoriul tău de comportamente. În această secțiune a modulului, ne vom concentra asupra:
- relațiilor importante pentru tine;
- modului în care aceste relații se leagă de comportamentele tale de autovătămare;
- dezvoltării unor capacități sociale (cum ar fi comunicarea asertivă și eficientă) care te pot ajuta să schimbi comportamentele de autovătămare în comportamente mai sigure, care dau rezultate în interacțiunile tale sociale.
Îți propunem, în primă fază, să identificăm împreună care sunt relațiile care contează pentru tine. În această direcție, în propunem să faci o hartă a acestor relații.
Ne putem folosi de exemplul lui Jessica, prezentat mai jos.
FIȘA 5 – EXEMPLU DE HARTĂ A RELAȚIILOR (JESSICA)
Te invităm să încerci să construiești propria ta hartă a relațiilor. Poți completa harta ținând cont de următoarele aspecte:
- Plasează-te pe tine în centrul hărții.
- Gândește-te la persoanele din viața ta. Care dintre aceste persoane sunt importante pentru tine și joacă un rol în viața ta?
- Adaugă aceste persoane pe hartă, poziționându-le pe cercurile din fișă în funcție de cât de importante sunt pentru tine, dar și în funcție de cât de apropiat/ă de simți de fiecare dintre ele.
- În anumite situații, te va ajuta instinctul să le plasezi pe hartă. În alte situații, va trebui să te gândești cu atenție în legătură cu cercul în care ai plasa unele persoane din viața ta (atenție: nu plasa persoanele în cerc în funcție de poziția în care AR TREBUI ele să fie).
- Observă diferențele dintre persoanele cu care simți că poți vorbi și persoanele pe care le consideri apropiate ție. De exemplu, poți să te simți apropiat/ă de părinții tăi, însă e posibil să simți că aceste relații sunt ca un rollercoaster, astfel încât să ajungi să simți că să vorbești cu părinții poate fi dificil și/sau impredictibil. Poți face această hartă în două exemplare: un exemplar care conține persoanele cu care simți că poți vorbi orice, un alt exemplar în care notezi persoanele de care te simți apropiat/ă, indiferent dacă poți sau nu comunica cu ele.
Această hartă te poate ajuta să te gândești despre cum te poți folosi de suportul persoanelor apropiate ție pentru a evita să faci comportamente de autovătămare și pentru a îmbunătăți comunicarea în relațiile care contează pentru tine.
