Concluziile monitorizării și substituirea comportamentelor
Notează, în spațiul de mai jos, concluziile tale în legătură cu monitorizarea pe care ai reușit să o faci.
Care sunt principalii activatori ai comportamentului de autovătămare? Ce situații, gânduri și emoții ai observat că predomină înaintea comportamentului de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Cât de mult ai spune că durează, în general, să faci comportamentul de autovătămare, din momentul în care apare impulsul?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Ce comportamente de autovătămare ai făcut? Au fost anumite comportamente pe care le-ai făcut mai des, comparativ cu altele?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Ce ai observat că simți sau gândești în timp ce faci comportamentele de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
De-a lungul perioadei de auto-monitorizare, de câte ori ai răspuns la impuls, făcând comportamente de autovătămare? Au fost momente în care ai simțit impulsul, dar nu ai acționat pe baza lui?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Cum te-ai simțit imediat după ce ai făcut aceste comportamente?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
În general, cu ce ai spune că te-au ajutat comportamentele de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
În general, cu ce ai spune că NU te-au ajutat comportamentele de autovătămare?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Ce s-a întâmplat odată ce ai pus în aplicare comportamentele de autovătămare? Care au fost consecințele acestora?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Probabil ai observat, pe baza analizei funcționale a comportamentului, că atunci când faci comportamentul de autovătămare non-suicidară, intenția pe care o ai (de exemplu, de a simți ceva, de a reduce suferința și tensiunea emoțională, de a opri un conflict sau de a comunica ceva când nu poate fi exprimat verbal) nu se potrivește întotdeauna cu rezultatul (de exemplu, comportamentele de autovătămare ajung să inducă vinovăție și rușine în loc să facă distresul emoțional să dispară, te fac să te simți mai izolat de ceilalți, sau că pot contribui la o stare mai intensă de tensiune în relațiile cu ceilalți). Scopul acestei părți din modul este să te ajute să explorezi comportamente alternative care să te ajute să răspunzi nevoilor pe care le ai în diverse momente.
Ce este substituirea comportamentelor?
Substituirea comportamentelor poate fi o tehnică foarte eficientă pentru schimbarea comportamentelor, iar primul pas important în schimbarea acestora ține de identificarea factorilor care activează comportamentul, a funcțiilor pe care le au comportamentele, dar și a consecințelor lor (analiza funcțională a comportamentului). Din completările analizei funcționale a comportamentului pe care ai reușit să le faci, putem identifica momentele în care te poți aștepta să apară impulsul de autovătămare, dar și factorii care mențin comportamentul (cum ar fi reducerea imediată a tensiunii) sau care reduc probabilitatea ca tu să faci din nou acest comportament (ca de exemplu, faptul că te simți vinovat/ă sau rușinat/ă după ce faci acest comportament).
EXERCIȚIU – SUBSTITUIREA COMPORTAMENTELOR DE AUTOVĂTĂMARE
Următorul pas din acest modul implică să schimbi comportamentele de autovătămare non-suicidară cu o serie de comportamente care îndeplinesc aceeași funcție, sunt mai sigure (nu pun viața în pericol, nu implică să te auto-rănești și nu induc, mai departe, alte gânduri sau emoții negative) și sunt mai eficiente în a regla gândurile și emoțiile, dar și în a gestiona suferința emoțională. Mai departe, vom explora comportamente alternative, pe care îți propunem să le aplici și să le testezi pentru a înlocui comportamentele de autovătămare non-suicidară (atunci când apare impulsul de a te auto-răni).
E important de știut că e posibil să ți se pară că aceste comportamente noi, alternative, se simt diferit de comportamentele de autovătămare (mai ales la început). Acest lucru e normal! Pe măsură ce exersezi și aplici aceste comportamente noi, cu atât mai naturale se vor simți, și cu atât mai eficiente vor fi în a înlocui impulsul de auto-rănire.
FIȘA 5 – CE ALTCEVA POT FACE ÎN LOCUL COMPORTAMENTELOR DE AUTOVĂTĂMARE?
Cum ți se pare această listă? Există opțiuni notate pe fișă pe care le-ai mai încercat în trecut? Dacă da, cum au funcționat ele pentru tine?
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
Există și alte strategii (care nu implică autovătămarea) pe care le-ai mai încercat în trecut pe cont propriu și care te-au ajutat? Menționează-le în spațiul de mai jos:
Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a completa formularul.
În continuare, te invităm ca, pe parcursul următoarelor zile, să încerci să aplici cel puțin una din strategiile listate pe fișa de mai sus, atunci când simți impulsul de auto-rănire. Poți aplica atât opțiunile pe care le-ai încercat deja, pe cont propriu, cât și opțiunile pe care le vei aplica de acum încolo.
